Structura normei de timp

Norma de timp reprezintă timpul alocat lucrătorului de nivel mediu, care are nivelul de competență profesională corespunzător și lucrează după o metodă de muncă standard, în condiții tehnice și organizatorice precizate.

Norma de timp cuprinde informații ce vizează:

1. Norma de muncă propriu-zisă

2. Metoda de muncă

3. Detaliile referitoare la stabilirea normelor

1. Norma de muncă propriu-zisă este formată din:

• un cod alfanumeric necesar identificării/înscrierii rapide a articolului de normă;

• articolul de normă ce cuprinde o descriere generală a lucrării ce trebuie executate;

• unitatea de măsură și formația normată;

• timpul normat, exprimat în unități de timp sau monetare, pe unitatea de masură.

Având în vedere cele de mai sus, norma de muncă se prezintă ca o informație necesară identificării lucrării și timpului necesar executării operației respective. Norma de muncă se reprezintă printr-un număr de unități de produs pe ora sau printr-un număr de ore sau diviziuni de oră pe unitatea de produs.

2. Metoda de muncă, formată din:

• o descriere amanunțită a procedeului de muncă prescris;

• timpii normați pe elemente, folosiți în combinație pentru a determina durata totală a operației respective.

Metoda de muncă se prezintă în general sub forma unei fișe de instrucțiuni pentru o anumită lucrare tip.

3. Detaliile referitoare la stabilirea normelor:

• domeniul de aplicare;

• conditii specifice de lucru;

• conditii tehnice specifice;

• conditii de masuratoare;

• situatii centralizatoare cu date aferente studiilor de timp efectuate (graficele, calculele, aproximarile efectuate, metodele utilizate la elaborarea normei, etc.);

• studiile de timp efectuate.

stentor-consulting-exemplu-practic-structura-normei-de-timp

.pdf

Download PDF • 519KB