Normarea muncii în producție. Studiile de timp.
- Adrian Mocanu
- 17 dec. 2025
- 9 min de citit
Actualizată în: 20 dec. 2025
Normarea muncii prin studii de timp reprezintă o procedură coerentă de observare, măsurare și determinare a timpului mediu necesar unui lucrător sau unei echipe de a parcurge pașii unui proces. Pe scurt, normarea muncii răspunde la întrebarea: „cât durează în medie sarcina de lucru X?”
Tehnic vorbind, normarea muncii în producție se face folosind așa-numitele „studii de timp și de metodă”. În acest articol ne vom apleca numai asupra studiilor de timp, studiile de metodă urmând să facă obiectul unui articol separat.
Îmbunătățirea continuă (continuous improvement) este astăzi o practică standard în toate domeniile producției de bunuri și servicii. Aceasta are ca scop principal eficientizarea - atât a utilizării resurselor existente, cât și a operațiunilor per ansamblu.
Dintre instrumentele pe care inginerii de proces le au la dispoziție pentru continuous improvement, studiile de timp și de metodă sunt recunoscute ca tehnică de diagnostic validată pe parcursul a zeci de ani de folosință, în mii de companii, cu rezultate clare și imediate.
Luând în calcul timpul efectiv de ciclu, evaluarea performanței lucrătorilor, dar și diverși timpi de adaos la normă (timp de odihnă și necesități, timpul de refacere etc), studiile de timp permit obținerea normelor de timp - referință fundamentală, fără de care procesul de îmbunătățire continuă nu are sens.
Cuprins
Ce este un studiu de timp?
1.1 Definiția studiului de timp
Conform Institutului Britanic de Standardizare (standardul BSI 3138), studiul de timp este definit ca: „utilizarea tehnicilor special concepute pentru a stabili timpul necesar unui lucrător calificat pentru a îndeplini o sarcină de muncă la un nivel prestabilit de performanță”.
Normarea muncii prin studii de timp efectuate în producție analizează, în esență, fiecare etapă din procesul de fabricație și determină cât durează aceasta în medie. Printr-o asemenea analiză se pot identifica apoi timpii neproductivi, respectiv cum pot fi îmbunătățite – scurtate sau chiar eliminate – aceste durate care produc pierderi.
1.2 De ce sunt necesare studiile de timp?
Studiile de timp sunt esențiale atât pentru planificarea, cât și pentru controlul operațiunilor. Fără date concrete, măsurate, nu se poate determina capacitatea liniilor de producție și nu se pot estima termene de livrare, costuri de fabricație sau bugete. Poate cel mai important, în absența unor studii de timp nu se poate ști cât de eficient este utilizată forța de muncă și nu putem aplica măsuri de stimulare salarială pe baze obiective.
1.3 Care sunt beneficiile normării muncii?
Mai jos enumerăm câteva dintre avantajele implementării unui sistem de evaluare bazat pe normarea muncii:
Reducerea costurilor de fabricație ale produselor prin eliminarea pierderilor și a operațiilor redundante
Un flux de producție optimizat, cu minime întreruperi și blocaje
O formulare clară a obiectivelor, ce duce la relații mai bune între angajați și management
Respectarea termenelor de livrare ale produselor și serviciilor contractate de către client
Micșorarea ratei defectelor și o mai bună utilizare a resurselor organizației
Condiții de lucru mai bune și o configurație optimizată a locurilor de muncă, prin eliminarea deplasărilor și mișcărilor inutile
Îmbunătățirea metodelor și proceselor existente prin standardizarea acestora
Obținerea normelor de timp aferente fazelor proceselor, cu aplicație directă în planificarea producției (a alocării resurselor) și echilibrarea liniilor de producție
Cum se pregătește un studiu de timp?
Desigur că beneficiile sus-menționate sunt cel puțin atractive și justifică mobilizarea resurselor pentru efectuarea de studii de timp. Însă fără o pregătire atentă, datele obținute s-ar putea dovedi irelevante, dacă nu chiar pernicioase pentru organizație.
Normarea muncii implică o procedură clară și folosirea unor instrumente analitice care necesită o instruire inițială. Parcurgând pașii de mai jos, vă asigurați că nimic nu este lăsat la voia întâmplării.
2.1 Scopul studiului
Primul pas pentru a obține date corecte și relevante este stabilirea unor obiective clare. În majoritatea lor, studiile de timp sunt folosite în producție pentru a defini care este durata unui proces sau a unor secvențe ale acestuia. Însă există și alte rațiuni posibile, de pildă:
O firmă subsidiară din industria automotive nu poate atinge rata de producție calculată în baza normelor de timp elaborate de firma-mamă
Într-o companie de confecții textile orele suplimentare nu generează o productivitate crescută
Lipsa unei evaluări obiective a performanței individuale duce la nemulțumiri în rândul angajaților dintr-o fabrică din industria alimentară
O companie producătoare de mobilier ofertează în baza unor estimări incorecte, fapt ce afectează negativ profitul lucrărilor contractate
De ce facem studiul? Fie că este vorba de creșterea productivității, reducerea costurilor sau optimizare, răspunsul la această întrebare va duce la alegerea proceselor relevante pentru scopul propus. Totodată, un obiectiv clar definit și exprimat va fi de folos atunci când – odată demarat proiectul de normare - angajații vor pune în mod firesc întrebări legate de natura demersului. De pildă, o nedumerire des întâlnită este:
2.2 Cine și cum face normarea proceselor?
Acuratețea studiilor de timp este direct influențată de experiența operatorului care face observarea - atât a mișcărilor, cât și a duratelor operațiilor. Imparțialitatea este foarte importantă, astfel că nu de puține ori companiile preferă să angajeze un consultant extern specializat în normarea muncii.
Iată câteva aspecte sensibile care dacă nu sunt gestionate corect pot crea controverse:
Alegerea lucrătorilor reprezentativi spre a fi măsurați
Tehnicile de măsurare a timpului folosite
Perioada de timp pe care se întinde studiul
Dacă și cum se calculează timpii de adaos la normă (timp de odihnă, necesități etc)
Evaluarea și aplicarea factorului de evaluare
Cât privește dispozitivele folosite pentru măsurare, cronometrul și fișele de înregistrare a datelor rămân în continuare cele mai des întâlnite – fie în varianta clasică, fie în cea digitală (aplicații speciale care rulează pe un dispozitiv mobil). În ultimii ani, înregistrarea video a activității urmată de analiza offline a datelor a căpătat o popularitate crescândă. Totuși, caracterul intruziv al acestei metode face ca numeroase companii să aibă rezerve în a o folosi.
2.3 Documentația necesară
Formularele de lucru trebuie să cuprindă date care să permită reconstituirea cu uşurinţă a condiţiilor şi situaţiilor în care a fost efectuat studiul de timp, chiar şi de către o persoană care nu a participat la elaborarea acestuia. Având în vedere mobilitatea forței de muncă, normatorii sau inginerii industriali implicați pot fie să-și schimbe poziția în firmă, fie să părăsească la un moment dat compania. Prin urmare, atunci când va fi necesară actualizarea normelor de timp, toate informațiile legate de cadrul măsurării trebuie să fie disponibile noului operator de normare.
Fără a fi exhaustivă, lista de mai jos cuprinde câteva rubrici recomandabil a fi incluse în formularul unui studiu de timp:
Denumirea procesului/operației normate
Scurtă descriere a procesului
Codificarea internă a studiului/normei
Codul produsului normat
Data studiului și durata acestuia
Numele operatorului care face observarea
Detalii privind lucrătorul observat
Ora de început și cea de sfârșit a studiului
Numărul de cicli observați
Condițiile de mediu
Mijloacele tehnice și tipul procesului (ex: manual, semiautomatizat)
Rubrică de observații
Cum se desfășoară studiul timpului?
După ce cadrul general al studiului a fost pregătit, se poate trece la colectarea efectivă a datelor. În linii mari, etapele unui studiu de timp sunt:
Observarea procesului
Înregistrarea datelor
Analiza rezultatelor
Implementarea (optimizarea procesului)
3.1 Observarea procesului
În această etapă este urmărit procesul efectiv de obținere a produsului sau serviciului care face obiectul studiului. Scopul este familiarizarea normatorului cu lucrătorii, cu mișcările acestora și cu fazele procesului. Tot aici este analizată și așezarea posturilor de lucru, căile de aprovizionare cu materiale și dispunerea mijloacelor tehnice folosite în producție. Un rezultat-cheie al acestei etape este definirea metodei standard folosite de lucrători sau verificarea acesteia, dacă ea există deja.
Lipsa unei metode standard – „fiecare face cum crede că e mai bine” – duce la imposibilitatea normării muncii.
Odată validată metoda de lucru, pașii acesteia trebuie definiți foarte clar folosind așa-numitele „puncte de fixare” sau „puncte de întrerupere”. Dacă etapele procesului nu sunt clar delimitate, datele obținute vor varia foarte mult, iar rezultatele vor fi inexacte. Elementele de muncă definite la acest pas se înregistrează în formularul studiului de timp (puctele de fixare, împreună cu o descriere cât mai completă a fiecărui pas).
3.2 Înregistrarea datelor
Presupunând o repetare ciclică a etapelor procesului normat, se poate trece acum la înregistrarea seriilor de valori (timpii elementari) în baza cărora se va calcula norma de timp.
De obicei, dispozitivul folosit în această etapă este cronometrul zecimal, în variantele analogică sau digitală. Camerele video sau dispozitivele cu software dedicat reprezintă aici o soluție modernă și rapidă, ce permite analiza ulterioară și extragerea datelor necesare atât la studiul timpului, cât și al mișcărilor.
Setul de valori măsurate pentru fiecare element de muncă – numit și „eșantion” - trebuie să fie suficient de mare pentru a fi reprezentativ. Empiric vorbind, câteva zeci de valori cronometrate ar trebui să fie suficiente pentru a calcula timpul standard (norma de timp).
Numărul exact de măsurători se va determina în funcție de parametrii statistici aleși de către operator: eroarea maxim admisă și probabilitatea de lucru (ex: 5% cu 95%). O situație specială o reprezintă timpii non-ciclici și valorile extreme ale eșantionului, care necesită o prelucrare specială.
Pe măsură ce timpii elementari sunt înregistrați, este foarte important să fie evaluat și notat în formular factorul de evaluare a performanței.
Factorul sau coeficientul de evaluare caracterizează viteza de execuție a muncitorului observat. Ritmul de lucru al acestuia poate fi mai lent sau mai rapid în raport cu ritmul de execuție ales ca referință. Coeficientul de performanță se măsoară în procente, valorile uzuale fiind în intervalul 80% - 120%.
3.3 Analiza rezultatelor
După ce au fost colectate suficiente date astfel încât parametrii de încredere statistică să fie respectați, se poate începe analiza şi prelucrarea efectivă a datelor constând din:
Determinarea timpilor elementari şi a mediei elementare;
Aplicarea factorului de evaluare fiecărei medii elementare;
Alocarea timpilor suplimentari (de adaos);
Calculul normei de timp.
Pentru fiecare element al procesului se întocmeşte câte un şir cronometric format din duratele considerate bune ale timpilor elementari. Fiecărui şir astfel construit i se calculează media elementară, ca medie aritmetică.
Norma de timp cuprinde timpul utilizat de lucrător pentru realizarea sarcinii de lucru (timpul productiv) şi o valoare care ia în considerare atât factorii personali, de oboseală, întârziere ce apar în mod normal de-a lungul zilei de muncă, cât şi randamentul lucrătorului.
Evaluarea randamentului lucrătorilor este un aspect foarte sensibil. Ea trebuie făcută numai de către un inginer sau un normator experimentat, folosind o tehnică obiectivă, certificată în industrie (ex: metoda Westinghouse, metoda Bedaux).
Timpii suplimentari de ados la normă se alocă atât pentru întreruperi legate de procesul de producție (defectarea utilajului, pauza pentru odihnă, primirea instrucţiunilor de lucru), cât şi pentru întreruperi independente de acesta (rezolvarea nevoilor personale, de igienă etc).
Factorii de mediu (temperatură, zgomot, iluminat) joacă și ei un rol important și trebuie să se reflecte în valoarea finală a normei de timp. Dacă nu sunt deja disponibili la nivelul comapaniei, timpii de adaos pot fi determinați empiric folosind metode de normare a muncii precum observarea instantanee (work sampling).
3.4 Implementarea (optimizarea procesului)
La finalul unui proiect de normare a muncii, studiile de timp au ca rezultat obținerea timpilor standard sau a normelor de timp. Aceste valori dau un punct de plecare solid pentru implementarea diverselor proiecte de optimizare a productivității, de pildă:
Standardizarea muncii prin folosirea unora și acelorași metode de lucru de către toți lucrătorii
Eliminarea pașilor redundanți ce reies din analiza metodei de muncă existente
Reproiectarea zonelor de lucru, crearea de noi soluții tehnice sau achiziționarea de noi mașini, cu efect în ergonomie și în diminuarea manipulărilor de materiale, a deplasărilor și a mișcărilor
Folosirea în linia de producție a personalului cu același nivel de calificare, având experiență de lucru similară
Eliminarea blocajelor prin balansarea (echilibrarea) liniilor de producție
După implementare, este important să se verifice dacă noile metode sunt respectate și dacă noile echipamente și soluții tehnice sunt utilizate conform așteptărilor. Un nou studiu de timp și mișcare poate fi făcut numai după ce noile metode și tehnologii au fost utilizate pentru o perioadă relevantă de timp, astfel ca lucrătorii să le asimileze.
Concluzii
Deși a trecut mai bine de un secol de la inventarea lor de către Frederick W. Taylor, studiile de timp rămân un instrument esențial în orice organizație care derulează proiecte de îmbunătățire continuă. Este important de subliniat că normarea muncii prin studii de timp este un instrument de analiză a productivității, iar nu o soluție la problemele de productivitate.
Înainte de a lua măsuri de optimizare este necesară o referință clară, obținută în mod obiectiv. Normele sau standardele de timp constituie această referință. Pentru a fi folositoare, normele de timp trebuie elaborate de operatori experimentați. Observarea mișcărilor lucrătorilor, înregistrarea corectă a duratelor și evaluarea performaței, fără a fi lucruri foarte complicate, cer obiectivitate și o anumită experiență de lucru.
Contactați Stentor Consulting pentru a afla mai multe!
Doriți să aflați mai multe despre normarea muncii prin studii de timp? Vreți să începeți un proiect de optimizare a productivității și aveți nevoie de ajutor? Contactați Stentor Consulting pentru a discuta despre cum să obțineți rapid rezultatele dorite.
Comentarii