Norma de timp

Norma de timp (timpul standard, standard time) reprezintă timpul alocat lucrătorului de nivel mediu, care are nivelul de competență profesională corespunzător și lucrează după o metodă de muncă standard, în condiții tehnice și organizatorice precizate.

Timpul standard (standard time) reprezintă timpul necesar unui lucrător de nivel mediu, care lucrează într-un ritm normal şi cu intensitate normală să realizeze o unitate de lucrare (produs), utilizând o metodă de muncă prestabilită (practică standard), în condiţii tehnico-organizatorice precizate.

1. Exprimarea normei de timp

Normele de timp se exprimă în unităţi de timp-om (secunde-om, minute-om, ore-om, zile-om etc) pe unitatea naturală de producţie. Pentru ca unitatea de măsură a normei de timp să poată fi deosebită de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarciniii respective este necesar ca, pe lângă unitatea de timp, să se adauge şi noţiunea de „normă”. În felul acesta, norma de timp va fi exprimată în “ore-om-normă”.

În cazul lucrului în echipă, pentru a se cunoaşte precis unitatea de măsură la care se referă norma de timp, este necesar a se preciza dacă norma exprimă durata executării operaţiei de către întreaga echipă sau timpul de muncă necesar tuturor executanţilor individuali din colectivul respectiv. În primul caz, se va utiliza expresia de “ore-echipă-normă”, iar în cel de al doilea caz “ore-om-normă”.

2. Structura normei de timp

Norma de timp cuprinde informații ce vizează:

• Norma de timp propriu-zisă

• Metoda de muncă

• Detaliile referitoare la stabilirea normei

Norma de timp propriu-zisă

Este formată din:

• un cod alfanumeric necesar identificării/înscrierii rapide a articolului de normă;

• articolul de normă ce cuprinde o descriere generală a lucrării ce trebuie executate;

• unitatea de măsură și formația normată;

• timpul normat, exprimat în unități de timp sau monetare, pe unitatea de masură.

Având în vedere cele de mai sus, norma de timp se prezintă ca o informație necesară identificării lucrării și timpului necesar executării operației respective. Norma de timp se reprezintă printr-un număr de unități de produs pe oră sau printr-un număr de ore sau diviziuni de oră pe unitatea de produs.

Metoda de muncă

Este formată din:

• o descriere amanunțită a procedeului de muncă prescris;

• timpii normați pe elemente, folosiți în combinație pentru a determina durata totală a operației respective.

Metoda de muncă se prezintă în general sub forma unei fișe de instrucțiuni pentru o anumită lucrare tip.

Detaliile referitoare la stabilirea normelor:

• domeniul de aplicare;

• condiții specifice de lucru;

• condiții tehnice specifice;

• condiții de măsurătoare;

• situații centralizatoare cu date aferente studiilor de timp efectuate (graficele, calculele, aproximările efectuate, metodele utilizate la elaborarea normei, etc);

• studiile de timp efectuate.

stentor-consulting-exemplu-practic-structura-normei-de-timp

.pdf

Download PDF • 519KB